In 2007, futurologul american Thomas Frey a lansat noua sa viziune asupra educaţiei: după părerea sa în 2-5 ani, tehnologia urma să declanşeze o nouă direcţie în evoluţia educaţiei.
Trecutul a devenit prezent şi nu mai există nici un dubiu că tehnologia digitală a câştigat un rol dominant. Această tendinţă este privită cu suspiciune de către unii pedagogi şi părinţi. Va pune tehnologia IT stăpânire pe educaţie? De ce fel de educaţie avem nevoie în acest secol?
Puterea de inovaţie a Europei este recunoscută în toate domeniile. Este unanim acceptat astăzi că performanţa lingvistică devine esenţială în toate domeniile profesionale şi sociale iar moştenirea europeană în domeniul limbilor străine se cere remodelată pentru viitor.
Intre 16 – 21 mai 2010 a avut loc la Sofia, Bulgaria, o vizită de studii cu tema “ Metode inovative în predarea limbilor străine pentru scopuri specifice şi IT”. Participanţi din zece ţări au prezentat proiecte pe această temă: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Spania, Turcia şi România. Proiectele au fost realizate în instituţii şcolare, centre de perfecţionare, organizatii şi instituţii de stat sau particulare.
Discuţiile vor continua şi cu ocazia altor întâlniri pentru a se ajunge la o concluzie finală. In discuţiile preliminare acestui schimb de experienţă, participanţii au fost de acord asupra următoarelor aspecte:
1. Nu se poate demonstra că un profesor este mai eficient decât un program tehnologic. Profesorii vor
fi întotdeauna pionii-cheie. Doar ei pot să îndrume paşii unui elev spre succes prin interacţiune şi schimb de experienţă,.
2. La evaluarea calităţii procesului de învăţare, atenţia se va transfera de la aprecierea performanţei profesorului, la cantitea şi calitatea abilităţilor transferate către şi asimilate de elev. Un scenariu ideal sugerează că metodele de predare care se adresează grupului să fie, pe cât posibil, individualizate.
3. Cu toate acestea, nu putem nega beneficiile aduse şcolii de către dezvoltarea tehnologiilor digitale. Toţi cei implicaţi în sistemul educaţional, adepţi ai introducerii acestor tehnologii în procesul de predare-învăţare, se confruntă cu o importantă provocare: calea de a-i ajuta pe elevi să distingă părţile bune de cele nocive pe care lumea virtuală le oferă. Tehnologia ajută doar dacă este folosită cu masură; altfel va deveni un obstacol.
4. Elevii nu vor mai fi recompensaţi pentru cantitatea de informaţie asimilată, ci pentru inventivitate, capacitatea de a comunica şi a lua decizii eficiente şi operative. In mod cert, profesorii vor deveni “antrenori” ai propriilor elevi pe un nou teren al învăţării pe căi electronice.
5. Mediile online generează discuţii şi îi stimulează pe elevi să accepte cooperarea şi schimbul de idei. Invăţarea prin metode electronice nu ne ajută să învăţăm mult, dar sentimentul pe care ţi-l dă parteneriatul stimulează. Chiar şi suporterii înflăcăraţi ai sălii de clasă tradiţionale vor recunoaşte că acest mediu de studiu, dacă este “neinteresant”, nu va încuraja sau motiva învăţarea.
Telul celor implicaţi în educaţie, indiferent dacă lucrează cu adulţi sau copii, pentru un scop imediat sau conturand viitorul, este unul singur: să educe, să instruiască şi să sprijine dezvoltarea profesională a elevilor.
Si mai presus de orice schimbări viitoare, conexiunea profesor-elev este vitală şi ea nu poate să dispară.
Informaţia privind vizita de lucru care a stat la baza acestui articol ne-a fost furnizată de dna Angelica Popa, Branch Director la Lexis Scoli de Limbi Straine, reprezentanta Romaniei la acest proiect sub egida ANPCDEFP Romania.
Evenimentul a fost găzduit de Big Ben Şcoli de Limbi Străine din Sofia, Bulgaria.
No comments:
Post a Comment